vicariatul greco-catolic de bucuresti

Arhive lunare: martie 2014

Cuvânt al reprezentantului BRU, PS Sa Mihai, în Catedrala patriarhală din București

Chemarea la preoţie – prima parte a interviului PS Mihai la Radio Vatican

Studenţii teologi români de la Colegiul Pontifical «Pio Romeno» au urmat în zilele 17-23 martie exerciţiile spirituale. La invitaţia rectorului, pr. Gabrile Buboi, meditaţiile au fost oferite de Preasfinția Sa Mihai Frăţilă, Vicar al Bucureștilor.

Redacţia Română Radio Vatican l-a intervievat pe PS Mihai, care a fost vice-rector al Colegiului din 1999 până în 2005 şi  succesiv rector până în 2007.

Aici, prima parte din amplul interviu cu PS MihaiRealAudioMP3

 

Sursa:ro.radiovaticana.va

v-aftenie

Portretul unui martir creştin: Episcopul Vasile Aftenie -TVR2

Luni, 24 martie 2014, pe TVR 2, de la ora 15:00 în cadrul emisiunii Rezistenţa prin cultură s-a transmis episodul: Portretul unui martir creştin: Episcopul Vasile Aftenie.

Site-ul e-communio.ro a retransmis în direct emisiunea. 

Vasile Aftenie s-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lodroman, din părinţii Petru şi Agafia.

În 1919 s-a înscris la Teologie, fiind trimis mai apoi la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie”. Şase ani mai târziu a obţinut doctoratul în Filosofie şi Teologie, după care a revenit în ţară. La 1 ianuarie 1926 a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Vasile Suciu. După o lună a fost numit profesor la Academia de Teologie din Blaj. A fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj.

În aprilie 1940 a fost numit Episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar.După diferite încercări eşuate ale comuniştilor de a-l compromite, a fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus, împreună cu ceilalţi cinci Episcopi greco-catolici, la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, transformată în lagăr. A refuzat scaunul de Mitropolit oferit de ortodocşi în schimbul trădării credinţei. În mai 1949 a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistenţă supraomenească.
Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcăreşti, unde la 10 mai 1950 a încetat din viaţă. A fost înhumat la cimitirul catolic Bellu cu serviciul religios celebrat de un preot romano-catolic.
adf_4956_0

Fericitul Vladimir Ghika în pelerinaj prin Eparhia de Cluj-Gherla.

Între 13 şi 24 martie 2014, moaştele Fericitului Vladimir Ghika, păstrate la Vicariatul Greco-Catolic de Bucureşti, se vor afla în Eparhia de Cluj-Gherla. Monseniorul Ghika va trece prin mai multe parohii ale Eparhiei, astfel încât credincioşii să se apropie în rugăciune în jurul Fericitului „Profesor de Speranţă” pentru a învăţa după exemplul vieţii sale iubirea de aproapele şi de Dumnezeu

Monseniorul Vladimir Ghika este cel de-al treilea martir catolic din România, mort pentru credinţă în perioada prigoanei comuniste, declarat Fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (1911-1953; beatificat în 2010 la Oradea), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea şi după János Scheffler (1887-1952; beatificat în Satu Mare 2011), episcop romano-catolic de Satu Mare.

De asemenea, a fost aprobată şi în 17 mai la Iaşi va avea loc beatificarea Episcopului Anton Durcovici, mort martir la închisoarea din Sighetu Marmaţiei, în 1951.

Pentru credincioşii greco-catolici o intenţie specială şi continuă de rugăciune este finalizarea cauzei de beatificare a Episcopilor greco-catolici morţi în faimă de martir: Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu.

Fericitul Vladimir Ghika, precum şi ceilalţi Episcopii martiri şi mărturisitori ai credinţei, rămân pentru credincioşii catolici din România semne de speranţă, de întărire a credinţei şi modele de urmat în iubire, pentru a putea răspunde chemării lui Hristos: „Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea.” (Io 16,33).

ghika1

Pelerinajul cu moaştele Fericitului Vladimir Ghika, în Eparhia de Cluj-Gherla, se va desfăşura pe următorul itinerariu:

  • Joi, 13 martie – sosirea la Catedrala „Schimbarea la Faţă”, Cluj-Napoca
  • Vineri, 14 marie – plecare spre Biserica „Sf. Gheorghe”, Sângeorz-Băi
  • Duminică, 16 martie, ora 13.00 – plecare spre biserica „Sf. Anton de Padova”, Maieru
  • Luni, 17 martie, ora 12.00 – plecare spre biserica „Bunavestire”, Bistriţa
  • Marţi, 18 martie, ora 12.00 – plecare spre Catedrala în construcţie a „Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX”, Piaţa Cipariu, Cluj-Napoca
  • Miercuri, 19 martie, ora 13.00 – plecare spre biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Beclean
  • Joi, 20 martie, ora 13.00 – plecare spre biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Dej
  • Vineri, 21 martie, ora 13.00 – plecare spre capela „Sfântul Iosif”, Gherla
  • Sâmbătă, 22 martie, ora 13.00 – plecare spre Catedrala „Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca
  • Luni, 24 martie, ora 11.00 – plecarea Moaştelor spre Bucureşti

 

Sevillia 20112-1

Anunț: Școala de Rugăciune – invitat Jean Sévillia

În cadrul ciclului de conferințe „Şcoala de rugăciune” propuse de Vicariatul greco-catolic de București  la biserica „Sf. Vasile cel Mare” (str. Polonă 50), joi 10 aprilie la orele 18.30 este invitat Jean Sévillia, jurnalist și istoric francez.

Andrea_Tornielli

Foto: Papa Francisc. Omul și păstorul – întâlnire cu jurnalistul Andrea Tornielli

Invitatul “Şcolii de rugăciune” din luna martie a fost jurnalistul şi scriitorul italian, Andrea Tornielli. Întâlnirea a fost onorată de prezenţa IPS Francisco-Javier Lozano, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, a PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti, şi a Mons. Baudouin Biajila Muankembe, Secretarul Nunţiaturii Apostolice.

Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 28Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 27Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 26Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 25Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 24Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 23
Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 22Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 21Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 20Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 19Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 18Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 17
Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 16Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 15Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 14Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 13Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 12Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 11
Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 10Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 09Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 08Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 07Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 06Scoala de rugaciune: Andrea Tornielli 05