vicariatul greco-catolic de bucuresti

Categoria: Pastorale

La ieslea Viflaimului

Salutul Preasfințitului Mihai de Crăciun

„Venit-ai din Fecioară… tu însuți, Domnul cel întrupat”

Iubiți credincioși,

La ieslea Viflaimului nu se spun multe cuvinte. Toți cei care ajung acolo pot contempla tăcerea neajutorată a lui Dumnezeu făcut Prunc și înțeleg că Cerul nu le așteaptă vorbele, ci atitudinile și viața. Viața lor încredințată Domnului vorbește cel mai bine în dialog cu Cerul: lauda pentru îngeri, bucuria pentru păstori, pentru magi străduința de a cunoaște. Isus – care va trebui să învețe să vorbească limba noastră – ne mai află dispuși să dialogăm cu El prin viața scrisă de credință?

Calea spre bucuria deplină

Dragi credincioși,

Calea spre bucuria deplină

Calea spre bucuria deplină

În cuvântul de rămas bun, adresat ucenicilor înainte de arestarea sa, Isus vorbește, da, despre bucurie. Este impresionant să auzim, înainte de pătimirea și moartea sa, un cuvânt despre bucuria lui, bucurie promisă deplină tocmai celor care îl vor lăsa singur peste puțin timp. Flatați de confidențele directe ale Cinei, apostolii caută să-și declame credința întru El chiar dacă neliniștea pune stăpânire pe inimile lor. Domnul le anunță însă fără ascunzișuri gravitatea încercării care bate la ușă: Acum credeți? Iată vine ceasul, și a venit, ca să vă risipiți fiecare la ale sale și să mă lăsați singur. Dar nu sunt singur pentru că Tatăl este cu mine(Ioan 16, 32).

Bucurie și caznă. În pragul Pătimirii Isus nu are intenția de a-și deprima ucenicii, ci le oferă cheia de a urma calea începută de El: ca întru Mine pace să aveți. În lume necazuri veți avea, dar îndrăzniți. Lumea am biruit-o Eu (Ioan 16,33). Va fi luat dintre ei, dar îl vor vedea iarăși: se va bucura inima voastră și bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi. Și în ziua aceea nu mă veți întreba nimic (Ioan 16, 23). Este anticiparea revederii din ziua Învierii când niciunul din ucenici nu va îndrăzni să-l întrebe ceva. Cuprinși de stupoare se vor bucura fără glas de prezența Celui Înviat și de primele sale cuvinte: Pace vouă! care le aduce iertarea pentru lașitatea și temerea lor.

Vicariat Bucuresti

Mesajul de Crăciun al PS Mihai

 

Salutul către credincioși al PS Sale Mihai

Un Prunc înfășat și pus în iesle – Păstorul cel mare al lui Israil

Iubiți credincioși,

Marii oameni ai Casei lui Israel și-au început misiunea ca simpli păstori. Nu la întâmplare imaginea păstorului este folosită și de profeți în prevestirile despre Mesia. La Viflaim prezența păstorilor ne descoperă adevăruri aproape uitate. Erau niște oameni extrem de simpli, adevărați ciobani. Ritmul vieții lor era dat de legea turmei, nu numai că erau fără cunoaștere, dar mai ales, după legalismul vremii, neputând respecta sărbătorile, erau considerați păcătoși. Și totuși ce turmă putea reveni la staul fără prezența devotată și de bun simț a unui păstor care își riscă viața pentru oile sale în căile pustiului!

La Viflaim păstorii au mers pentru a-l recunoaște pe Dumnezeu ca pe unul de-al lor, Păstor. Hristos devenea în acest fel pentru ei „Sărbătoarea celor fără sărbători” – cum o spune și un vechi cântec ardelenesc de pelerinaj. Fiul Tatălui trebuia așadar să adune oile pierdute sau împrăștiate ale casei lui Israel, ocazie pentru celebrarea împăcării și bucuriei mântuirii, în sărbătoare.