vicariatul greco-catolic de bucuresti

Categoria: Ştiri

1530469_271626849677326_247528608012567675_n

Invierea Domnului – 2014

În mijlocul unui mare număr de credincioşi PS Mihai, vicarul Bucureştilor, alături de preoţii Ioan Marcel Dăneţ, parohul locului, şi Andrei Mărcuş a celebrat Canonul Învierii în Noaptea de Paşti.

Momentele din timpul Slujbei de Învierii de la Biserica vicarială “Sf. Vasile cel Mare” au fost surprinse de domnul Gelu Trandafir.

10269407_271626689677342_2530086055248830016_n

Prohodul Domnului – 2014

Momente din Vinerea Mare de la slujba Prohodului Domnului.

Supper at Emmaus, by Carl Heinrich Bloch (1834-1890) (1)

Cuvantul PS Mihai – Pasti 2014

Dragi credincioşi,

În dimineaţa Învierii, Maria Magdalena caută trupul Domnului în grădină. Împietrită de nelinişte, suferinţa Magdalenei este imediată. E atât de tulburată încât nu-l va recunoaşte pe Isus, atunci când i se v-a arăta. La fel, cum ni se întâmplă şi nouă, dacă îl căutăm pe Dumnezeu acolo unde nu este.

DSC_2633

PS Mihai în mijlocul credincioșilor din Brăila

De marea sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută în popor sub numele de Florii, Preasfințitul Părinte Mihai, Vicarul Bucureștilor, a săvârșit slujba Sfintei Liturghii și binecuvântarea ramurilor de salcie în capela greco-catolică brăileană cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Alături de Preasfinția Sa au concelebrat părintele paroh Claudiu Sebastian Anușcă și părintele Andrei Mărcuș, secretar al Vicariatului de București.

Primirea episcopului în mijlocul comunității din Brăila a fost făcută de către părintele Anușcă, cu simbolurile credinței, Crucea și Evanghelia, anunțând prezența deplină a lui Hristos în mijlocul comunității de credincioși.

În această atmosferă de sărbătoare, credincioșii brăileni, participând la rânduiala praznicului împărătesc, au avut ocazia de a asculta cuvântul de învățătură a Preasfinției Sale Mihai, în care acesta a subliniat importanța sărbătorii Intrării în Ierusalim a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos, precum și invitația de a-l însoți pe Domnul Isus pe drumul Crucii, în Săptămâna Mare.

P.S. Mihai a amintit de vizita P.S. Ploscaru la Brăila, trimis ca tânăr preot în misiune în Vechiul Regat în vara anului 1934, unde a suplinit timp de o lună pe preoții parohi din Galați, Ploiești și Brăila. În cartea sa de memorii „Bucurii și speranțe” P.S. Ploscaru a descris întâmplările petrecute în orașul dunărean în două însemnări: „Sfeștania Mocănească” și „La Filipoi”. Diaspora greco-catolică era mult diferită atunci de acele realități pe care le cunoaștem azi, însă, indiferent de contextul social, Dumnezeu își manifestă prezența sa în micile turme; de aceea, Preasfinția Sa, în continuare, i-a îndemnat pe credincioșii din Brăila să fie uniți, să păstreze vie credința. Fiind înaintea Săptămânii Mari, P.S. Mihai a vorbit și despre semnificația postului, care nu este doar renunțarea la anumite mâncăruri și nu este vreo dietă, ci înseamnă o schimbare în viața personală raportându-ne mereu la Dumnezeu.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Mihai s-a întreținut cu credincioșii pe care i-a întărit în credință, în speranță și în iubire, împărțindu-le totodată ramurile sfințite de salcie, precum și iconițe cu chipul Mântuitorului încoronat cu spini.

Corala restrânsă care a susținut rugăciunea credincioșilor prin cântările de la liturghie a fost condusă de către Alexis Dimcev, doctorand în teologie la Universitatea București și fiu al parohiei brăilene, împreună cu doamna Ligia Dumitriu.

Pr. Claudiu Sebastian Anușcă

 

10152029_1379820548945057_1801822428041454943_n

Trei zile de prietenie la București

Am petrecut trei zile la București, între 10 și 12 aprilie, la invitația Preasfinţiei Sale Mihai Frățilă, Ierarh al Bisericii Greco-Catolice din România, în prezent Episcop auxiliar de Alba Iulia și Vicar al Bucureștilor. În Biserica Sfântul Vasile – una dintre cele două sanctuare greco-catolice din capitala română – am ținut o prelegere la o sută de oameni de toate vârstele, în cadrul Școlii de Rugăciune fondată de Preasfinţitul Frăţilă, prelat deschis, curajos și profund, în mod evident foarte drag inimii credincioșilor săi. Prin expunerea mea, rostită în franceză, dar tradusă, am sintetizat o imagine de ansamblu a situației catolicismului din Franța, expozeu care mi-a permis să subliniez, în același timp, rolul primordial al creștinismului în istoria și cultura noastră, declinul nesigur al influenței sale în societatea de astăzi, dar, de asemenea, şi semnele de rezistenţă care pot fi observate și cărora le vedem rezultatul în rolul jucat de catolici, și în special de tinerii catolici în lupta pentru apărarea familiei. Publicul, de înalt nivel, a fost deosebit de interesat de tot ceea ce ține de discrepanța dintre discursul oficial, legal, mediatic și realitate, un fenomen cu care românii ieşiţi din comunism în urmă cu mai puțin de douăzeci și cinci ani au fost odată, în mod tragic, obișnuiţi.

Am fost marcat de această întâlnire și de mărturiile, uneori emoţionante, pe care aceasta mi le-a permis să le aud. Am învățat să cunosc mai bine istoria acestei Bisericii de rit bizantin, unită cu Roma, interzisă de către regimul comunist din România între 1948 şi 1989. O biserică care a plătit acei ani grei prin nenumăraţi martiri, ale căror memorie este onorată cu fervoare.

În cursul serii, care a continuat în Casa parohială a bisericii „Sfântul Vasile”, datorită ospitalităţii Părintelui Mărcuş, care a făcut o parte a studiilor sale în Franța, la Seminarul din Ars, am putut admira tradiția francofonă care încă se transmite printr-o anumită elită românească, elită ce nu numai că vorbeşte limba noastră, dar urmăreşte cu atenție tot ceea ce se întâmplă la noi.

A fost la fel şi în timpul zilei organizate de către editorul meu român, Gabriel Liiceanu. Filosof, scriitor, profesor al Universităţii din București, fondator al Editurii Humanitas, pe care un articol, de anul trecut, din Le Monde o definea ca fiind „Gallimard-ul român”. Humanitas a tradus patru dintre cărțile mele: Terorismul intelectual, Corectitudinea istorică, Corectitudinea morală şi Incorectitudinea istorică. Am putut constata că aceste lucrări – în special Terorismul intelectual, care este la a doua ediție în limba română – a cunoscut acolo un adevărat ecou.

Gabriel Liiceanu, om sensibil şi calduros, spirit cultivat, curios și non-conformist, a organizat în mod minunat cea de a doua zi. Dimineața au avut loc două interviuri televizate. Prima dată la HotNews.ro, cu Lucian Popescu, şi traducere simultană a lui Vlad Russo, de la Editura Humanitas, un român care vorbește franceză cu agilitate incredibilă, în timp ce viața nu i-a oferit oportunitatea de a veni Franța. Al doilea interviu a avut loc la Canalul de ştiri Digi24, situat într-o clădire ultramodernă, ​​cu o tehnologie de top, unde am înregistrat o emisiune de 50 de minute cu Luca Niculescu, un tânăr jurnalist care lucrează, de asemenea, și pentru RFI și ale cărui cunoștințe despre Franța și ale limbii franceze m-au impresionat.

Seara, în librăria principală pe care o deţine Humanitas în centrul Bucureștiului, am purtat un dialog, timp de mai mult de o oră, în franceză, în fața a 200 de persoane (care au beneficiat, dacă doreau, de o traducere simultană prin căşti), cu Horia-Roman Patapievici. Scriitor, eseist, fizician și filosof, acesta este unul dintre intelectualii cei mai străluciţi ai țării sale. Numit director al Institutului Cultural Român, în 2005, a fost forțat să demisioneze în 2012, deoarece guvernarea majoritară de stânga de la București l-a considerat deranjant… Este suficient să spun că nu ne-a fost dificil să analizăm într-o singură voce terorismul intelectual exercitat de politiquement correct, răul care afectează grav toate țările europene! Horia-Roman Patapievici, este cel care m-a anunţat că la Paris, Alain Finkielkraut a fost ales la Academia Franceză, veste care ne-a bucurat.

Prietenie creştină, prietenie franco-română: la București, am avut parte de întâlniri deosebite.

De Jean Sévillia

Traducere: ACC

10004040_1379820618945050_8194000279804550071_n