vicariatul greco-catolic de bucuresti

Arhive: Editura Humanitas

10152029_1379820548945057_1801822428041454943_n

Trei zile de prietenie la București

Am petrecut trei zile la București, între 10 și 12 aprilie, la invitația Preasfinţiei Sale Mihai Frățilă, Ierarh al Bisericii Greco-Catolice din România, în prezent Episcop auxiliar de Alba Iulia și Vicar al Bucureștilor. În Biserica Sfântul Vasile – una dintre cele două sanctuare greco-catolice din capitala română – am ținut o prelegere la o sută de oameni de toate vârstele, în cadrul Școlii de Rugăciune fondată de Preasfinţitul Frăţilă, prelat deschis, curajos și profund, în mod evident foarte drag inimii credincioșilor săi. Prin expunerea mea, rostită în franceză, dar tradusă, am sintetizat o imagine de ansamblu a situației catolicismului din Franța, expozeu care mi-a permis să subliniez, în același timp, rolul primordial al creștinismului în istoria și cultura noastră, declinul nesigur al influenței sale în societatea de astăzi, dar, de asemenea, şi semnele de rezistenţă care pot fi observate și cărora le vedem rezultatul în rolul jucat de catolici, și în special de tinerii catolici în lupta pentru apărarea familiei. Publicul, de înalt nivel, a fost deosebit de interesat de tot ceea ce ține de discrepanța dintre discursul oficial, legal, mediatic și realitate, un fenomen cu care românii ieşiţi din comunism în urmă cu mai puțin de douăzeci și cinci ani au fost odată, în mod tragic, obișnuiţi.

Am fost marcat de această întâlnire și de mărturiile, uneori emoţionante, pe care aceasta mi le-a permis să le aud. Am învățat să cunosc mai bine istoria acestei Bisericii de rit bizantin, unită cu Roma, interzisă de către regimul comunist din România între 1948 şi 1989. O biserică care a plătit acei ani grei prin nenumăraţi martiri, ale căror memorie este onorată cu fervoare.

În cursul serii, care a continuat în Casa parohială a bisericii „Sfântul Vasile”, datorită ospitalităţii Părintelui Mărcuş, care a făcut o parte a studiilor sale în Franța, la Seminarul din Ars, am putut admira tradiția francofonă care încă se transmite printr-o anumită elită românească, elită ce nu numai că vorbeşte limba noastră, dar urmăreşte cu atenție tot ceea ce se întâmplă la noi.

A fost la fel şi în timpul zilei organizate de către editorul meu român, Gabriel Liiceanu. Filosof, scriitor, profesor al Universităţii din București, fondator al Editurii Humanitas, pe care un articol, de anul trecut, din Le Monde o definea ca fiind „Gallimard-ul român”. Humanitas a tradus patru dintre cărțile mele: Terorismul intelectual, Corectitudinea istorică, Corectitudinea morală şi Incorectitudinea istorică. Am putut constata că aceste lucrări – în special Terorismul intelectual, care este la a doua ediție în limba română – a cunoscut acolo un adevărat ecou.

Gabriel Liiceanu, om sensibil şi calduros, spirit cultivat, curios și non-conformist, a organizat în mod minunat cea de a doua zi. Dimineața au avut loc două interviuri televizate. Prima dată la HotNews.ro, cu Lucian Popescu, şi traducere simultană a lui Vlad Russo, de la Editura Humanitas, un român care vorbește franceză cu agilitate incredibilă, în timp ce viața nu i-a oferit oportunitatea de a veni Franța. Al doilea interviu a avut loc la Canalul de ştiri Digi24, situat într-o clădire ultramodernă, ​​cu o tehnologie de top, unde am înregistrat o emisiune de 50 de minute cu Luca Niculescu, un tânăr jurnalist care lucrează, de asemenea, și pentru RFI și ale cărui cunoștințe despre Franța și ale limbii franceze m-au impresionat.

Seara, în librăria principală pe care o deţine Humanitas în centrul Bucureștiului, am purtat un dialog, timp de mai mult de o oră, în franceză, în fața a 200 de persoane (care au beneficiat, dacă doreau, de o traducere simultană prin căşti), cu Horia-Roman Patapievici. Scriitor, eseist, fizician și filosof, acesta este unul dintre intelectualii cei mai străluciţi ai țării sale. Numit director al Institutului Cultural Român, în 2005, a fost forțat să demisioneze în 2012, deoarece guvernarea majoritară de stânga de la București l-a considerat deranjant… Este suficient să spun că nu ne-a fost dificil să analizăm într-o singură voce terorismul intelectual exercitat de politiquement correct, răul care afectează grav toate țările europene! Horia-Roman Patapievici, este cel care m-a anunţat că la Paris, Alain Finkielkraut a fost ales la Academia Franceză, veste care ne-a bucurat.

Prietenie creştină, prietenie franco-română: la București, am avut parte de întâlniri deosebite.

De Jean Sévillia

Traducere: ACC

10004040_1379820618945050_8194000279804550071_n

10171155_269238596570654_3604516051986998232_n

„Înapoi la argument”: Jean Sevillia în dialog cu Horia-Roman Patapievici

La a unsprezecea întâlnire „Înapoi la argument”, Horia-Roman Patapievici l-a avut ca invitat vineri, 11 aprilie 2014, la librăria Humanitas „Cișmigiu”, pe istoricul și jurnalistul Jean Sévillia, sosit la București la invitația Vicariatului greco-catolic. Discuția, având titlul „Spațiul public între corectitudinea morală și corectitudinea politică”, a avut ca punct nodal analiza ipostazelor mentale inspirate de Stânga contemporană. „Terorismul intelectual” este sintagma deja celebră pe care Sévillia o folosește pentru a defini ideile și strategiile ce orientează acest conglomerat ideologic în încercarea de a-și delegitima adversarul. Întotdeauna moralistă, invocând toleranța și diversitatea, ea folosește argumentația ilogică și calomnia repetată. Acuzațiile de rasism, fascism, imperialism, neocolonialism sunt îndreptate în mod generic împotriva unor idei și demersuri ce variază de la discutarea problemei imigrației sau a pieței libere până la invocarea valorilor perene ale adevărului și binelui. Frapează în special ostilitatea față de un sistem economic bazat pe libertate – capitalismul – și față de orice referință universal-transcendentă pentru articularea unei viziuni socio-politice.

Sevillia și amfitrionul său au adus ca exemple marșul triumfător al agendei minorităților sexuale, cazul Sylvain Gouguenheim – eminentul istoric linșat în presă și lumea academică pentru că a îndrăznit să chestioneze cu documente teoria dominantă a rădăcinilor arabe ale gândirii medievale europene –, respingerea candidaturii lui Rocco Butiglione pentru postul de comisar european de justiție pentru simplul fapt că și-a afirmat dreptul de a avea o convingere de inspirație creștină în chestiunea homosexualității. Există o „cristofobie”, o ostilitate intelectuală și instituțională față de creștinism în Europa contemporană? a întrebat la un moment dat H.-R. Patapievici. Sévillia a afirmat că se ferește de teoria conspirației – ideea că există un efort coerent transnațional și pan-instituțional îndreptat împotriva creștinismului – dar că orice observator nu are cum să ignore faptul că dogma corectitudinii politice și a relativismului a cucerit zone imense ale societății, așa că o pătrundere la nivelul forurilor decizionale este inevitabilă.

Sévillia crede în continuare în existența unei Franțe creștine, după două secole ce au debutat cu o Revoluție a genocidului și apoi definite prin valuri periodice de ostilitate venite din partea statului. Miza ultimă rămâne religioasă: Stânga nu înseamnă, în fond, nimic altceva decât arbitrarul individual și statal, o libertate radicală față de natură și Creator. „O revoluție antropologică” bate la ușă, spune Sévillia, o încercare de a schimba firea umană, degradând-o. Putem lupta, răspunde Patapievici la sfârșit, dacă luăm chiar exemplul invitatului: aspirând către excelența profesională, argumentând cu un ton moderat, păstrându-ne umanitatea, căutând cu seninătate adevărul și… deschizându-ne inimile către credința creștină.

Alin Vara pentru Vicariatbucuresti.ro

 

Sevillia 20112-1

Anunț: Școala de Rugăciune – invitat Jean Sévillia

În cadrul ciclului de conferințe „Şcoala de rugăciune” propuse de Vicariatul greco-catolic de București  la biserica „Sf. Vasile cel Mare” (str. Polonă 50), joi 10 aprilie la orele 18.30 este invitat Jean Sévillia, jurnalist și istoric francez.